4 Aici trase copertina...

Aici trase copertina. Se facu un semi-intuneric in camera, dar ochii lor se intalnira. Pentru o secunda, timpul se opri. Sclipirea din ochii ei aproape ca il facea sa isi piarda mintile... dar isi reveni in simturi.
Se intoarse usor spre ea, se uita adanc in ochii ei spunand:
- Te las sa te schimbi si ... sa ai un somn linistit. Sunt dincolo daca ai nevoie de ceva.
- Tom ... iti multumesc.
- Eu iti multumesc.
Ar fi vrut sa ramana acolo, langa ea, sa simta mirosul pielii ei, sa simta mirosul parului ei, sa adoarma cu ea in brate, pentru ca el ... o iubea. Stia ce e in sufletul ei, asa ca era dispus sa aiba rabdare.
Amandoi adorrmira in cele din urma. El cu gandul la fiecare clipa petrecuta cu ea, iar ea incercand sa uite...
Cand se trezi, era deja seara ... el era in pragul usii, cu un zambet ametitor de senzual, privind-o.
- Sunt oribila, nu ma privi.
- Cred ca mai frumoasa ca acum nu ai fost niciodata. Te astept sa living, zambi larg.
Cateva clipe mai tarziu pasea in living.  Pe masa, un sfesnic, cu doua lumanari in el, lumina  usor incaperea, inconjurat de pedale rosii de trandafir. Doua scaune puse la masa, ii asteptau. El veni langa ea, o lua gentil de mana, o aduse langa masa, ii trase scaunul usor si aproape ca o aseza ca un copil mic. Apoi, veni cu cina: somon cu legume la gratar...
Mancau in tacere si se priveau in tacere.
- Tom...
- Maria, fara cuvinte in seara asta. O vorbim doar prin gesturi in seara asta.
- Dar ...
- Shhhhh, spuse el atingandu-i usor buzele.
Se privira in tacere toata cina ... La final, veni si desertul ... un alt tiramisu. Ea zambi pentru prima data din inima si lua in graba lingurita, parca asteptand ca el sa vada bucuria de pe fata ei. Bufnira in rasa amandoi.
La final se ridica, se apropie de el si il saruta pe obraz.
Se retrasera apoi se canapea. Din nou, fara cuvinte.

Bratele lui o cuprinsera....
(va urma)