Din nou, cafeaua o astepta pe masa din living ... Din nou, zambetul lui o dezarma.
Uitase complet ca era luni. El nu. Stia ca ea trebuia sa se duca la birou, ca si el de altfel.
- Tom!
- Ne bem intai cafeaua si apoi te duc acasa sa te schimbi si la birou. Ne incadram in timp, stai linistita.
- Iar tu?
- Vezi tu, Maria. Gesturile mici pe care le faci tu si lucrurile spuse din inima ta cu sinceritate iti fac ochii sa sclipeasca intr-un mod unic. Pentru ca, eu pot sa le vad, sunt foarte fericit. Si iti multumesc.
Ea i raspunse cu un sarut.
In scurt timp, era deja in fata biroului.
- Vin sa te iau la 6, spuse el hotarat.
- Hai sa....
- Shhhhh.... iar vorbesti mult. Vino si da-mi un sarut.
O lasase la birou, luand cu el parfumul ei si gustul buzelor ei.
Maria se aseza se scaun. In numai 24 de ore trecuse de la agonie la extaz. Si, pe masura ce masina lui se indeparta de ea, amintirile ii reveneau in minte.
Se lasase pe spate si imaginile...
(va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu