20 Sorin, ce a fost in capul tau?...

- Sorin,  ce a fost in capul tau? il dojena tatal sau in celula mica si luminata de un bec chior.
- Ei, tata si tu acum. 
- Bine, nu mai zic nimic. Dar esti neatent si mie nu-mi place asta. Avem o pozitie sociala care nu ne permite sa fim pusi intr-o lumina proasta. Am muncit mult sa ajungem unde suntem acum si am facut multe sacrificii. Dar nu-ti fa griji ca o sa o rezolvam si noi pe asta.
- Mama stie?
- Da, din pacate. Te-a vazut la stiri, ai fost in prime-time. Doar asta era de fapt telul lui, sa ne puna intr-o lumina proasta public. De data asta i-a iesit.
- Da,  dar lucrurile nu vor ramane asa.
- Fiul meu, pentru moment, el a castigat batalia asta, dar nu razboiul. Toate la timpul lor. 
- Ca intotdeauna. Tata, trebuie sa avem grija, pentru ca acum se pare ca el este cel care coordoneaza totul.
- Un calda, alta rece. Hai ca o sa iesim la liman. Nu-ti fa griji.
- Am rabdare, de la tine am invatat asta, zise Sorin zambind.
Tatal sau ii aproba cu o bataie scurta pe umeri.
- Si... Esther?  E bine?
- Nu am lasat-o sa vina. I-am spus sa stea linistita ca maine vei fi acasa. 
- Iti multumesc.
- E un copil bun, sa stii. Ai grija ce faci cu ea. Ca, pe tine, cand te apuca, te apuca...
- E prima oara cand imi spui asta.
- Da, pentru ca pana acum nu ai avut pe nimeni ca ea. 
- Asa e. Iti multumesc pentru vorbele tale.
   
A doua zi, Sorin iesea din arest doar cu un mandat de a nu parasi tara timp de 30 de zile....
Iar, acasa, il astepta Esther ingrijorata. Cand il vazu ca intra pe poarta alerga spre el si il lua in brate.
- Sa nu imi mai faci una ca asta niciodata!
- Bine. Promit, iubita  mea. 
O stranse in brate ca si cum ar fi lipsit o vreme buna de acasa si se pregatea sa plece inca o perioada lunga de timp. Aproape ca o lasase fara rasuflare. Aceea zi urma sa fie de neuitat pentru amandoi.

Esther era nelinistita, nu stia ce sa spuna si cum sa spuna. Sorin isi imagina ca evenimentele prin care trecusera in ultima vreme isi pusesera amprenta. Nici nu-si imagina ce tot incerca Esther sa ii spuna si nu stia cum. O vedea foarte tensionata.
- Esther, ce se intampla cu tine.
- Sunt obosita.
- Esther, te cunosc foarte bine. Promit ca nu o sa se mai intample asta. Nu o sa te mai fac sa treci prin asa ceva, zise el usor luand-o in brate.
In cele din urma fara teama Esther zise pe nerasuflate:
- Sorin ... sunt insarcinata.
Sorin ramase fara cuvinte. Vorbele ei cazura ca din cer. Si... erau cele mai frumoase cuvinte pe care le auzise in viata lui.
- Spune ceva, zise Esther.
- Ce sa zic, spuse Sorin cu o voce prefacuta, indiferenta. Sunt cel mai fericit om de pe pamant, spuse el luand-o pe sus. Esther ... te iubesc.
Era prima data cand se auzea spunandu-i asta si o facea din suflet, iar cuvintele lui iesira atat de natural.
- Si eu te iubesc Sorin.
Acum cateva ore in urma era intr-o celula furios si se gandea ca Esther o sa il paraseasca de data asta de tot si, acum, ea ii spunea ca ii purta copilul. Urma sa fe tata. Si astea erau cele mai frumoase cuvinte pe care putea auzi.

Mai tarziu in aceeasi zi, Sorin o suna pe Maria...
(va urma)